Pe Magura

Magura Cisnadiei sau a Cisnadioarei, sti unde este? Eu stiu, poate si tu... prietenii stiu de ce. Inca din copilarie, colindand padurile am fost atras de "gogoloi", fiind aproape, era usor de ajuns. Nu prea aveam cu cine... insa din cand in cand mai gaseam amatori.
Si dupa ani de uitare, datorita unui prieten bun originar din Cisnadie, s-a reluat obiceiul. In fiecare an, incepand din 2005, in preajma anului nou plus minus o luna plecam cu "catel si purcel" pana in goliste.


Nasol de mers pe jos prin oras pana in marginea padurii... insa nu-i bai cateodata se mai ofera si o ocazie care ne mai scuteste de marsul de apropiere. Toata lumea sus, care pe unde apuca, si baga-i mare!

Mama, mama... sa-ti cada nasul nu alta. -18 grade afara + "vajaiala" de pe platforma... s-au adunat ceva cu minus. Nu-i soare da-s buni ochelarii: nu ingheata lacrimile. Hai cu tata, usurel am ajuns la marginea padurii... ca scopul sedintei era parca plimbarea.



Nici unul dintre noi nu este "montaniard" cu acte in regula, insa toti suntem "topiti" dupa iesirile in natura si cel putin o data pe an cand facem iesirea pe Magura ne intalnim cu placere. Invoiala este de la cucoane, asa ca facem o fecioreasca.


"Cand s-au rupt copacii astia a fost o iarna foarte grea" - povesteste Nelutu. "care nu s-a indoit, s-a rupt ca acesta de aici. Am plecat cu Tedy cu drujba si am croit loc de trecere. Asta ca si altii, stau marturie".



Lungind vorba, lungind pasii ne aliniaram pe poteca. Vreme neguroasa. "lasa ca sus o sa fie soare"- ne incurajam - " nu-i nici prima nici ultima data cnd jos este ceata si sus este soare". Da-i inainte, ca sus tre' sa frigem ceva iar vinul daca nu-lincalzim putin nu are nici un farmec.



Suntem toti? Sa facem o poza... asa ca cel putin sa stim cati am plecat. Asta-i din 2007. Mai sunt si din alti ani. Noi sutem mai putin sau mai multi, depinde de conjunctura. Magura insa este tot timpul aici, semeata si parca de fiecare data altfel. Ne asteapta, stie ca o sa venim, mai repede sau mai tarziu... depinde de timpul liber si de zapada.


Hai baieti ca mai este pana in goliste!

Si parca se si lumineaza... na asta este: iarasi a fost cu noroc! Sus va fi soare... poate facem si putin plaja.
Catre goliste!
Greu la deal, ti se face sete. Nu trebuie uitat ca te deshidratezi usor pe iarna pe frig si facand efort. Unii mai mananca putina zapada... sunt pro si contra legat de acest obicei.



Oricum un ochi de apa se gaseste si de cate ori am baut de aici nu am patit nimica. Inca pe aici nu au ajuns Homos Nesimtitus sa arunce tot felul de prostii, iar daca a trecut peste 7 pietre este buna. O bagi in plosca, plosca sub haina si se mai domoleste... daca nu asa putin, cate putin.

Frumusete prin padure, pana si Ozi fuge de flutura urechile si nu a mancat "chapi".

Natura scoate tot cei bun din om, dar numai din oamenii buni.

Da' noi ce suntem?!
Oameni buni!

No, hai ca-i musai sa ne si intoarcem! Uitem ca am iesit in goliste.

Musai sa ajungem si pana sus, nu se poate sa ne oprim desi cineva ar trebui sa faca si focul. Hai ca mergem pana sus, bagam un ochi, ca apoi la vale merge iute si facem si nitica prajeala. Io musai sa fac ceva, asa, "ala Ray Mears".
Hai la deal, da' o tzara de zapada, tot este. Hai sa-l prindem pe Nelu pana nu sa scoboara soarele.

Cine-i Nelu?
El este, cel de langa mine.

Nelu este prieten bun! Scump la vedere, ca are si el treaba ca toata lumea, ca doar nu-i parlamentar.
Apicultor de baza si asta inseama lucru, nu gluma. Ca numa' cine nu stie zice ca mierea se face usor...

Cine sunt eu?
Cel de langa Nelu, cel cu ochelari.

No ca amandoi avem ochelari, bata-ne sa ne bata... da numa' sa poate ca suntem doi. Io mi-s cel cu ochelari de soare si poza asta este din 2007... ai traia Alma saraca... catelusa din prim plan.

Da' v-ati prostit nu gluma, parca sta sa zica Ozi, eu am venit sa alerg! Pana sus nu mai este mult si ce fain este sa vezi cum fierbe valea Sadului. Jos de jur imprejur negura, la noi soare si frumos.
Ai curatit plamanii nu gluma, pofta de mancare este, de acuma incolo focul, carnea si cupa de vin sunt ale tale daca ajungi la vatra la timp.

Unde ne-am aciuat noi, este oleaca de adapost. Daca esti de al casei il gasesti si mai poti folosi cu grija, un vas, un lemn uscat pentru a pornit focul mai usor si chiar un loc de pus capul jos, in cazul ca te apuca noaptea.

Regulile sunt pentru cei care nu sunt de-ai casei si este nevoie sa li se reaminteasca...

Na ca fierbe vinul,fain.

Langa sunt si niste frigarui ciudate. "Sobolanii lui Cipi" spune Ovidiu.
Aia?!
Aia, era la inceput, cei din 2009 au fost si mai mandrii. Chiar si Nelutu a vrut o poza cu ei (doar poza... mai mult nu primeste decat daca se poarta frumos).

Iar' dupa ce s-au rumenit, doar cu brisca am mai reusit sa-i indepartez pe doritori.

Se vorbea de un inceput de criza, la vremea respectiva.

Deci sa inchinam in cinstea crizei si cand ne va fi mai criza.... asa sa ne fie.
Asa ca toata lumea sa inchine, apoi stingeti focul; lucrurile din bordei puse la loc, nu lasati gunoaie, rucsacii in spate si la drum... ca mai trebuie sa si coboram si nu toti locuim in Cisnadie.

Suntem toti? Daca suntem cel putin toti din poza de la urcare, este ok.

Hai la vale acuma... ca daca urci trebuie sa si cobori.
Pe sub fagul ala cazut de cativa ani, de o taiat cale prin el Nelu, cu drujba? Pai cam pe acolo, numa' sa ajungem la vale.


Ca unii daca si-o carat si doagele cu ei, musai sa lunece la vale. No "copacel, copacel"... ca numai un cap ai si copacii sunt o multime.
Da' s-o dat cu schiurile? S-o dat. Si-a facut damblaua dupa cum se spune.Si usor nu a fost ca pe lanag faptul ca sunt multi mai sunt si doborati de vant.

Bai, se face seara si noi ne luaram cu vorba. Si ce gheata pe drum... cum ajungem pana la Sibiu acuma?
Vine fiu-meu si ne ia cu masina, zice Flavian. Bun, asta bun este. Bun si un baiat la casa omului, si cu masina.


Cel putin pentru etapele pre si post mergatoare.

Si imagini or mai fi, pentu cei interesati... ca asta-i poveste de cativa ani. Da-i greu sa le pui pe site asa... sa para aruncate, sti si voi. Doar domnul Google, ne-a dat ceva spatiu, asa ca le puteti vedea pe aici si pe acolo si ar mai fi ceva si dincolo, ca am fost in mai multi ani, s-om tot mere.